DSC_6772
DSC_6776
DSC_6779
DSC_6780
DSC_6787
DSC_6793
DSC_6799
DSC_6814
DSC_6816
DSC_6823

Vara asta ma declar festivalista. Nu am avut atatea nopti nedormite nici in liceu. Acuma’s si eu drama queen un pic, nedormit inseamna ca pe la 2-3 maxim, eu dormeam in masina  in parcare la Electric, ca la 26 nu-i ca la 16. Am vazut rasaritul doar Duminica dimineata si asta pentru ca atunci mi-a venit echipa de la petrecere, m-au trezit si am condus eu de dimineata pana acasa. 

Va spuneam in articolul precedent ca m-am indragostit iremediabil de acest festival, de conceptul lui si de vibe-ul oamenilor   care-l frecventeaza. Pe langa Royal Wheel si toate atractiile si activarile din cadrul festivalului, pentru mine a fost foarte important sa vizitez castelul Banffy. Auzisem povesti cu fantome si chestii paranormale cu mult timp inainte sa merg la Electric si pentru ca am o afinitate pentru toate chestiile astea spiritualisto-extraordinare, era musai pentru mine sa intru in castel.

Tinuta mea nu a fost intamplatoare, mi-am dorit sa ma gatesc in cioara si sa ma pozez prin castel, pentru ca eu imi construiesc filme intregi inainte sa ajung in vreun loc din-asta unde-mi doream sa pasesc de mult timp.

N-am zarit nicio umbra si nici o stafie, dar paranormalitatea mea adapata si cu oleaca de vin rose, m-a facut sa simt ca eram privita-ncontinuu in timp ce faceam pozele. M-am simtit privita mai mult decat de fotograf prin interiorul castelului. E exact ca sentimentul ala, cand mergi singura pe strada si simti ca te urmareste cineva si te uiti de frica-n spate. O fi paranoia…dar eu va zic ce am simtit. Si ca sa fie treaba clara, mi-am pierdut fara urma si cablul de la telefon prin Banffy. Pur si simplu nu l-am mai gasit dupa in geanta si ca sa nu dau vina pe aiureala mea, o sa dau vina pe fantome.

Salopeta aia de-o port in poze e de la second hand si avea pantalonii lungi inainte de Electric Castle . O puteti revedea in forma initiala aici, dar am zis eu ca trebuie sa o readaptez la nevoile mele si sa-i gasesc o utilitate in garderoba…ca de altfel imi ocupa locul degeaba, ca o port o data-n 3 ani. Ce-i drept si cand o pun pe mine, am grija sa ma vada toata lumea-n rolul de CIOARA, sa ma dau in spectacol si sa ma cred rock star cu freze facute de nasu’ meu…Raul Tisa, cel mai cel hairstylist!

In video o sa puteti viziona mai multe despre cea de-a doua zi Electrica din viata mea alaturi de minunata mea echipa festivaliceasca.

Love,

Gabriela

Port:

 Salopeta no-name SECOND HAND.

Bocanci Alina Ceusan for Moja.ro

Backpack  Motivi

 

 

photo: Paul Inoan